marți, 10 ianuarie 2017

Despre copii

Mie nu imi placeau copiii...pana sa imi doresc sa devin mamica. Ma enervau cumplit. Ii vedeam ca pe niste mici monstruleti care au impresia ca li se cuvine totul, care fac mereu galagie si tot felul de nazbatii, unele haioase, altele care te scot din sarite. Ma enervau ca mereu alergau peste tot, facand o galagie infernala, aruncand cu chestii, varsand sucuri, ape, inghetata, si absolut tot ce pateaza iremediabil. Ultima data cand am mers cu autobuzul, imi amintesc perfect ce oroare aveam de o fetita care manca inghetata, pe o caldura de 30 de grade. In autobuz. Unde se asaza fetita cu inghetata? Langa mine, desigur... A, si mai vorbea cu o bunica careia simtea nevoia sa-i arate diverse chestii pe geam. Cu inghetata, desigur... desi mai avea o mana libera cu care putea arata pe geam. Dar asa era mai interesant. Eu mergeam la un interviu si eram imbracata office, dar emotiile mele abia acum luau amploare. Imi si imaginam cum aterizeaza inghetata aia de cacao pe bluzita mea alba... Si cum fac o criza de nervi, sau mai bine zis cum cobor din autobuz plangand de ciuda si ajung la interviu aratand ca Bridget Jones in ultimele secvente din film. Am scapat, dar faza asta era inca o confirmare a faptului ca e mai bine sa stau departe de copii.
Timpul a trecut, ceasul biologic a inceput sa-mi faca semne discrete ca ar trebui sa ies din monotonia vietii si sa fac o schimbare majora. Incet-incet am inceput sa ma gandesc. Intens. Treptat, gandul a devenit dorinta, o dorinta puternica de a avea ceva, de a deveni ceva pentru cineva, de a impartasi cuiva din cunostintele mele, sau chiar unele lucruri banale pentru un adult, dar atat de noi si de fascinante pentru un pui de om. Am inceput sa-mi doresc sa fiu mama. Sa am galagie in casa, dezordine, veselie, agitatie....Si Slava Domnului, dorinta mi s-a indeplinit! E un vacarm aici cand ne jucam, jucarii imprastiate peste tot, oricat incercam sa le strangem, ele tot pe jos vor sta, agitatie maxima...
Imi amintesc acum, cat ma enervau copiii vecinilor care se plimbau cu bicicleta prin fata casei mele, fara gard pe atunci, ca abia ne mutasem, de cateva luni, si cat de obraznici si nesuferiti mi se pareau... Am iesit sa tip la ei sa nu se mai plimbe pe gazonul meu, de ce se plimba pe acolo? " Pentru ca putem", mi s-a raspuns... Na! Mai zi ceva! Daca pot, pot. Se strambau la mine si imi scoteau limba. Normal, si eu as fi facut la fel cand eram varsta lor, pentru ca, trebuie sa recunosc, eram o obraznicatura fara seaman, chiar daca eram fata. 
Acum sunt o mama mandra de baietel obraznic. Obraznicatura Pamantului, cum imi place sa-l alint. Bine, este inca mic, si pentru el multe lucruri sunt noi si atractive, in special cele care ne fac pe noi, parintii sa trecem de la starea de calm, la cea de nervozitate maxima. Vorbesc desigur, de aruncatul obiectelor, distrugerea unor lucruri, doar asa de curiozitate, si altele de felul acesta.
E absolut minunat sa ii repeti de 1000 de ori ca boabele pisicii nu sunt de mancat, si nici de aruncat pe jos, ca apoi sa le culegem una cate una si sa le punem inapoi in bol, in timp ce el se uita cu niste ochi mari si arate cu degetul, molfaind vesel a cine-stie-cata boaba... Ma pufneste rasul, dar trebuie sa ma abtin, pentru ca e treaba serioasa. De acum, am recurs la a lua bolul pe timpul zilei, (este un bol cu boabe, pus asa....de moft, ca sa aiba matza si sus cate o gustarica, ca si mofturile ei conteaza) si il punem doar noaptea, ca oricum felina are program nocturn. Primul lucru, care trebuie facut dimineata, in timp ce Giroful se taraste sa coboare din pat, este inchisul portitei din capul scarilor si luarea bolului, altfel...primul lucru pe care il face el, pe traseul grabit spre camera cealalta (care e de fapt a lui) este sa rastoarne, cu o viteza uimitoare, toate boabele pe jos, apoi se asaza sa le adune si...sa le guste. L-am lasat o data, neintentionat, desigur, pana am ajuns la el, deja mancase una... se pare ca i-a placut, pentru ca de atunci tot incearca sa mai prinda si altele. L-am surprins o data gustand si din farfuria pisicii, unde era mancare. Abia venisem de la cumparaturi, si despachetam. El se tot invartea curios printre noi, impreuna cu pisica. La un moment dat, observ ca molfaie ceva. Sotul meu ma linisteste zicandu-mi ca o fi luat ceva de printr-o sacosa, ca mai devreme umbla cu niste morcovi in mana. Asi! El degusta mancarea pisicii.... L-am luat pe sus, in ciuda protestelor vehemente insotite de urlete, si i-am explicat ca nu mancam mancarea pisicii, oricat de gustoasa ar fi.
Incet-incet, intelege el cum sta treaba cu pisica... Acum e in faza in care o iubeste, atat de mult, incat biata de ea s-a refugiat in dulap. De cate ori il vedeam lovind-o cu vreo jucarie, imi imaginam cum as fi reactionat inainte, cand nu-mi placeau copiii. 
Pe langa episodul cu pisica, mai avem pasiunea pentru aspirator ( a se citi obsesia, lucru care ma face sa arunc obiectul de la balcon), excavatoare ( cat timp s-a asfaltat o strada din proximitatea noastra, am monitorizat atent lucrarile, timp de 2 saptamani, urmarind zilnic activitatea din santier), masina de spalat, in care gasesc tot felul de jucarii, linguri, biscuiti, cana cu apa. O data, am spalat chiar si un pix, impreuna cu o jucarie si haine. E chiar amuzant sa privesti tot felul de chestii, care se invart acolo...printre haine. Noroc ca apucasem sa scot biscuitele si jumatatea de para, puse si ele la spalat, (singure, nu amestecate printre haine) de catre acelasi personaj. Ritualul insa nu se opreste aici. Dupa ce scoatem hainele din masina, e musai sa fie imprastiate pe jos, pe o arie cat mai vasta, sunt stranse apoi de catre mine, repetand actiunea de vreo trei ori, ajungand in final pe sarma, la uscat. Imi imaginez ca se usuca mai repede de obosite ce sunt.
Asta e cu copiii....pana nu-i ai, nu-i intelegi.  

4 comentarii:

  1. Da..asa este! Îmi doresc sa scriu un comentariu deștept. ..dar, joi dau seama, ca nu pot exprima exact ce simt legat de viata cu copii versus viata dinainte de a avea copiii. Totul e altfel! Poate aceasta este ideea.

    RăspundețiȘtergere
  2. Erata: joi - îmi. ..de vine e tastatura.

    RăspundețiȘtergere
  3. Da, intr-adevar, e o schimbare majora si definitiva.

    RăspundețiȘtergere
  4. Numele meu este Lilian N. Aceasta este o zi plină de bucurie a vieții mele din cauza ajutorului pe care Dr.saguru mi-a oferit-o ajutându-mă să-mi recuperez ex-soțul cu vraja lui magică și de iubire. Am fost căsătorit timp de 6 ani și a fost atât de groaznic pentru că soțul meu mă înșela într-adevăr și căuta un divorț, dar când am întâlnit e-mailul Dr.saguru pe internet despre cum a ajutat atât de mulți oameni să-și obțină ex Și ajută la stabilirea relației. Și face ca oamenii să fie fericiți în relația lor. I-am explicat situatia mea si apoi caut ajutorul lui, dar spre cea mai mare surpriza mea mi-a spus ca ma va ajuta cu cazul meu si aici sarbator acum, pentru ca sotul meu sa schimbat complet pentru totdeauna. El vrea mereu să fie lângă mine și nu poate face nimic fără prezența mea. Mă bucur foarte mult de căsnicia mea, o mare sărbătoare. Voi continua sa depun marturie pe internet pentru ca Dr. Saguru este cu adevarat un adevarat vrajitor. DUMNEAVOASTRĂ AȚI VĂ RUGĂM AJUTAȚI-L pe CONTACT DOCTOR SAGURU ACUM prin e-mail: drsagurusolutions@gmail.com sau whatsapp +2349037545183 El este singurul răspuns la problema dvs. și vă face să vă simțiți fericiți în relația voastră.
    1 LOVE SPELL
    2 ÎNCERCĂ
    3 FRUCTE DE FEMEI
    4 PROMOȚIE SPELL
    5 SPELL DE PROTECȚIE
    6 SPELL BUSINESS
    7 SPELL GOOD JOB
    8 LOTTERY SPELL și SPELL CASE SPELL.

    RăspundețiȘtergere